„Adesea mă mir că nu am
înţeles mai devreme acest lucru. Nu am citit despre aceasta în nici o carte. Nu
mi le-a prezentat nimeni în nici o predică. Nici o discuţie cu vreun frate nu
mi-a sugerat acest gând. Şi totuşi acum, de când Dumnezeu mi-a descoperit acest
punct esenţial, îmi este foarte clar că primul lucru pe care trebuie să-l facă
un copil al lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă este să primească hrană pentru
sufleul său. Aşa cum trupul nu este gata pentru un lucru dacă nu este hrănit şi
aşa cum acesta este unul din primele lucruri pe care le facem dimineaţa, la fel
este şi cu sufletul. Că ar trebui să-l hrănim şi pe acesta, nimeni nu poate
tăgădui. Dar care este hrana sufletului? Nu rugăciunea; ci Cuvântul lui
Dumnezeu; şi mai mult, nu simpla citire a Cuvântului lui Dumnezeu, astfel ca
acesta să treacă prin minţile noastre, la fel cum trece apa printr-o ţeavă, ci
conştientizând ceea ce citim, meditând şi aplicându-l inimii.
 |
| Una din numeroasele cărţi dedicate vieţii lui George Müller
|
Când ne rugăm, vorbim lui
Dumnezeu. Dar rugăciunea, ca să fie continuată, pentru orice durată de timp,
altfel decât formal, cere, în general vorbind, o măsură de putere sau de
spiritualitate, şi de aceea, timpul când acest exerciţiu al sufletului poate fi
făcut cel mai eficient este după ce omul interior a fost hrănit prin meditaţie asupra
Cuvântului lui Dumnezeu, Cuvânt în care Îl descoperim pe Tatăl nostru
vorbindu-ne, pentru ca să ne încurajeze, să ne mângâie, să ne înveţe, să ne
supună, să ne mustre. De aceea putem medita cu folos, sub binecuvântarea lui
Dumnezeu, deşi suntem mereu atât de slabi din punct de vedere spiritual; ba,
mai mult, cu cât suntem mai slabi, cu atât avem mai multă nevoie de meditaţie
pentru a ne întări sufletul. Făcând astfel, avem mult mai puţină teamă de
hoinăreala minţii, decât dacă ne rugăm fără să ne fi luat timp mai înainte
pentru a medita.
Stăruiesc special asupra
acestei chestiuni datorită binecuvântării şi înviorării spirituale imense pe
care sunt conştient că le-am primit, şi, cu dragoste şi în mod solemn, rog
fierbinte pe toţi fraţii mei credincioşi să cugete la acest lucru. Prin
binecuvântarea lui Dumnezeu, am primit ajutor şi putere de la El ca să trec
liniştit prin necazuri mai mari decât avusesem vreodată mai înainte; şi după ce
am încercat această cale mai mult de 14 ani, pot să o recomand pe deplin, în
temere de Dumnezeu. În plus faţă de aceasta, în general după altarul familial,
citesc pasaje mari din Cuvântul lui Dumnezeu şi mai obişnuiesc încă să citesc
regulat Biblia la rând, uneori Noul Testament, iar alteori Vechiul Testament şi
am experimentat binecuvântarea acestui mod de studiu mai mult de 26 de ani. De
asemenea, fie chiar atunci, fie în alte părţi ale zilei, îmi iau mai mult timp
special pentru rugăciune.
Câtă deosebire între
starea sufletului care este înviorat şi binecuvântat dimineaţa devreme şi
starea sufletului nepregătit spiritual, asupra căruia se abat slujirea,
necazurile şi ispitele.”
 |
| Mormântul lui George Müller |
Credinţa puternică şi încrederea simplă a rugăciunilor
lui George Müller sunt binecunoscute la fel ca şi
orfelinatele lui, totuşi el s-a rugat mai mult pentru predici decât pentru
orice altceva, pentru că a fost un cercetător al Bibliei şi un predicator. El
credea că are nevoie zilnic de un subiect al cererilor sale şi această cale a
descoperit-o în obiceiul de a se plimba în aer liber dimineaţa devreme timp de
o oră sau două, citind Biblia, concentrându-se şi meditând la fiecare verset
pentru a descoperi binecuvântarea fundamentală. În curând meditaţia se
transforma în rugăciune. Astfel întărit el era pregătit pentru a sluji zilnic.
În a doua parte a zilei se ruga în mod special pentru susţinerea nevoilor marii
familii de orfani în slujirea căreia se consacrase.
- sfârşit -
sursa: Mari predicatori, de Harold L. Calkins, ed. Prisma, Tg. Mureş, 1998
