Citate celebre despre Biblie - William Ewart Gladstone

William Ewart Gladstone (1809-1898)


Prim Ministru al Marii Britanii de 4 ori
(1868-1874; 1880-1885; 1886; 1892-1894)

"Am cunoscut 95 dintre oamenii mari ai timpurilor mele şi din aceştia 87 au fost oameni formaţi de Biblie. Biblia poartă amprenta unei origini speciale şi între ea şi toţi care încearcă să o concureze se află o distanţă incomensurabilă."

sursa: Manual biblic, Henry H. Halley

foto: wikipedia.org

Dr. Neo - "dibaci"

DIBÁCI, -CE, dibaci, -ce, adj. Îndemânatic, abil, priceput, iscusit. – Cf. scr. gibak.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de IoanSoleriu

DIBÁCI ~e adj. (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește pricepere și îndemânare; îndemânatic; abil; iscusit. /cf. sb. dibaci
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco |

DIBÁCI adj. 1. v. îndemânatic. 2. v. inteligent.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

Dibaci ≠ neiscusit, nepriceput, stângaci, nedibaci
Sursa: Antonime | Adăugată de siveco |

dibáci (dibáce), adj. – 1. Iscusit, îndemînatic. – 2. (Arg.) Frumos, fain. – Var. (Mold.) ghibaci. Sb. gibak „flexibil”, din sl. gybati „a încovoia” (Cihac, II, 119; Tiktin; Byck-Graur, BL, I, 24), cu finala alterată prin analogie cu pl. Și consoana inițială a fost alterată, prin hiperurbanism, considerîndu-se probabil var. ghibaci ca fiind pronunțare mold. – Der. dibăci (var. ghibăci), vb. (a afla; a nimeri; Arg., a pune mîna pe, a-și însuși); dibăcie, s. f. (dexteritate, iscusință, pricepere); nedibaci, adj. (lipsit de dibăcie). Cf. dibui (după Tiktin și Scriban, dibui, a influențat probabil formal pe dibaci).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb

dibáci adj. m., pl. dibáci; f. sg. și pl. dibáce
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

DIBĂCÍ, dibăcesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A potrivi lucrurile cu îndemânare, cu iscusință; a nimeri. 2. A căuta cu stăruință. 3. A descoperi (după multă căutare); a găsi, a dibui. – Din dibaci.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de IoanSoleriu

A DIBĂCÍ ~ésc tranz. pop. 1) A potrivi cu dibacie. 2) A studia cu insistență (pentru a cunoaște). 3) A găsi după o căutare îndelungată; a descoperi. /Din dibaci
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco |

DIBĂCÍ vb. v. afla, descoperi, găsi, nimeri.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco

dibăcí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dibăcésc, imperf. 3 sg. dibăceá; conj. prez. 3 sg. și pl. dibăceáscă
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

sursa: dexonline.ro

Tică Grama - originea cuvântului "zăpadă"

Sper că a nins şi pe la voi, aşa că ne prinde foarte bine explicarea etimologiei cuvântului "zăpadă".



sursa: TVR - Emisiunea "Parol"

Titanii verbului - George Müller (4)

„Adesea mă mir că nu am înţeles mai devreme acest lucru. Nu am citit despre aceasta în nici o carte. Nu mi le-a prezentat nimeni în nici o predică. Nici o discuţie cu vreun frate nu mi-a sugerat acest gând. Şi totuşi acum, de când Dumnezeu mi-a descoperit acest punct esenţial, îmi este foarte clar că primul lucru pe care trebuie să-l facă un copil al lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă este să primească hrană pentru sufleul său. Aşa cum trupul nu este gata pentru un lucru dacă nu este hrănit şi aşa cum acesta este unul din primele lucruri pe care le facem dimineaţa, la fel este şi cu sufletul. Că ar trebui să-l hrănim şi pe acesta, nimeni nu poate tăgădui. Dar care este hrana sufletului? Nu rugăciunea; ci Cuvântul lui Dumnezeu; şi mai mult, nu simpla citire a Cuvântului lui Dumnezeu, astfel ca acesta să treacă prin minţile noastre, la fel cum trece apa printr-o ţeavă, ci conştientizând ceea ce citim, meditând şi aplicându-l inimii.

Una din numeroasele cărţi dedicate vieţii lui George Müller

Când ne rugăm, vorbim lui Dumnezeu. Dar rugăciunea, ca să fie continuată, pentru orice durată de timp, altfel decât formal, cere, în general vorbind, o măsură de putere sau de spiritualitate, şi de aceea, timpul când acest exerciţiu al sufletului poate fi făcut cel mai eficient este după ce omul interior a fost hrănit prin meditaţie asupra Cuvântului lui Dumnezeu, Cuvânt în care Îl descoperim pe Tatăl nostru vorbindu-ne, pentru ca să ne încurajeze, să ne mângâie, să ne înveţe, să ne supună, să ne mustre. De aceea putem medita cu folos, sub binecuvântarea lui Dumnezeu, deşi suntem mereu atât de slabi din punct de vedere spiritual; ba, mai mult, cu cât suntem mai slabi, cu atât avem mai multă nevoie de meditaţie pentru a ne întări sufletul. Făcând astfel, avem mult mai puţină teamă de hoinăreala minţii, decât dacă ne rugăm fără să ne fi luat timp mai înainte pentru a medita.

Stăruiesc special asupra acestei chestiuni datorită binecuvântării şi înviorării spirituale imense pe care sunt conştient că le-am primit, şi, cu dragoste şi în mod solemn, rog fierbinte pe toţi fraţii mei credincioşi să cugete la acest lucru. Prin binecuvântarea lui Dumnezeu, am primit ajutor şi putere de la El ca să trec liniştit prin necazuri mai mari decât avusesem vreodată mai înainte; şi după ce am încercat această cale mai mult de 14 ani, pot să o recomand pe deplin, în temere de Dumnezeu. În plus faţă de aceasta, în general după altarul familial, citesc pasaje mari din Cuvântul lui Dumnezeu şi mai obişnuiesc încă să citesc regulat Biblia la rând, uneori Noul Testament, iar alteori Vechiul Testament şi am experimentat binecuvântarea acestui mod de studiu mai mult de 26 de ani. De asemenea, fie chiar atunci, fie în alte părţi ale zilei, îmi iau mai mult timp special pentru rugăciune.

Câtă deosebire între starea sufletului care este înviorat şi binecuvântat dimineaţa devreme şi starea sufletului nepregătit spiritual, asupra căruia se abat slujirea, necazurile şi ispitele.”

Mormântul lui George Müller

Credinţa puternică şi încrederea simplă a rugăciunilor lui George Müller sunt binecunoscute la fel ca şi orfelinatele lui, totuşi el s-a rugat mai mult pentru predici decât pentru orice altceva, pentru că a fost un cercetător al Bibliei şi un predicator. El credea că are nevoie zilnic de un subiect al cererilor sale şi această cale a descoperit-o în obiceiul de a se plimba în aer liber dimineaţa devreme timp de o oră sau două, citind Biblia, concentrându-se şi meditând la fiecare verset pentru a descoperi binecuvântarea fundamentală. În curând meditaţia se transforma în rugăciune. Astfel întărit el era pregătit pentru a sluji zilnic. În a doua parte a zilei se ruga în mod special pentru susţinerea nevoilor marii familii de orfani în slujirea căreia se consacrase.

- sfârşit - 

sursa: Mari predicatori, de Harold L. Calkins, ed. Prisma, Tg. Mureş, 1998  

Concurs - "George Müller"

Răspunde corect la întrebarea "În ce an s-a născut George Müller?" şi poţi câştiga cartea Mâini înzestrate de Ben Carson. Aşteptăm răspunsurile până vineri, la orele 14:00 (ora României). Foloseşte butonul din partea de sus a paginii pentru a expedia răspunsul tău. Succes!

Citate celebre despre Biblie - Abraham Lincoln

Abraham Lincoln (1809-1865)
al 16-lea preşedinte al SUA (1861-1865)

"Eu cred că Biblia este cel mai mare dar dat vreodată omului. Tot ce e bun de la Mântuitorul lumii ne este dat prin intermediul acestei cărţi."

Dr. Neo - "arivist"

ARIVÍST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace necinstite. – Din fr. arriviste.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de romac

ARIVÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană care caută să obțină o situație materială pe căi necinstite și fără a o merita. /Sursa: NODEX | Adăugată de siveco

ARIVÍST, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care caută să parvină în societate, folosind în acest scop orice mijloace. [< fr. arriviste].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner

ARIVÍST, -Ă s. m. f. cel care caută să parvină, prin orice mijloace. (< fr. arriviste)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza

ARIVÍST, -Ă, ariviști, -ste, s. m. și f. Persoană care caută să parvină la o situație în societate prin mijloace lipsite de scrupule. – Fr. arriviste.
Sursa: DLRM | Adăugată de lgall

arivíst s. m., pl. arivíști
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

arivístă s. f., pl. arivíste
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco

sursa: dexonline.ro

Tică Grama - prepoziţia "pe"

Tică Grama vă invită să urmăriţi o lecţie foarte utilă, de doar 3 minute, despre prepoziţia "pe" şi folosirea ei în mod nejustificat. Să fim cu luare aminte!



sursa: Emisiunea "Parol" - TVR

Titanii verbului - George Müller (3)

„Am văzut mai clar decât niciodată că prima mare şi importantă activitate de care trebuie să am grijă este să am sufletul fericit în Domnul în fiecare zi. Primul lucru care trebuie să mă preocupe nu este cât de mult să-I slujesc Domnului sau cum să-L slăvesc pe Domnul, ci cum să îmi obişnuiesc sufletul cu o stare fericită şi cum să-mi hrănesc omul interior. Pentru că e posibil să prezint adevărul celor neconvertiţi, să le fac bine celor credincioşi, să-i mângâi pe cei necăjiţi, e posibil, cu alte cuvinte, să mă port ca un copil al lui Dumnezeu în această lume, şi, în ciuda acestui fapt, nefiind bucuros în Domnul şi nefiind hrănit şi întărit sufleteşte zi de zi, n-ar fi posibil să fac toate acestea cu un cuget curat. Timp de cel puţin 10 ani, obişnuiam să mă rog după ce mă îmbrăcam dimineaţa. Acum, am descoperit că cel mai important lucru pe care trebuie să-l fac este să studiez Cuvântul lui Dumnezeu şi astfel să fiu mângâiat, încurajat, avertizat, mustrat, învăţat şi să fiu condus într-o comuniune practică cu Domnul.

 

De aceea am început să studiez de la capăt Noul Testament, devreme, dimineaţa. După ce L-am rugat pe Domnul în câteva cuvinte să reverse binecuvântarea Sa asupra Cuvântului Său preţios, primul lucru pe care l-am făcut a fost să meditez asupra Cuvântului lui Dumnezeu, să caut să înţeleg fiecare verset şi să scot din el o binecuvântare; nu de dragul slujirii publice a Cuvântului, nu de dragul predicării despre ceea ce studiasem, ci din dorinţa de a obţine hrană pentru sufletul meu. Rezultatul a fost aproape întotdeauna următorul: după foarte puţine minute sufletul meu era condus fie spre mărturisire, fie spre mulţumire, fie spre mijlocire, fie spre rugăciune; astfel că, deşi nu mă consacrasem rugăciunii, aşa cum obişnuiam, ci meditaţiei, totuşi aceasta se transforma aproape imediat în rugăciune.

Astfel, după ce îmi mărturisesc păcatul, sau după ce mijlocesc, după ce aduc cereri sau mulţumiri, merg mai departe la cuvintele sau versetul următor, transformându-l în rugăciune pentru mine sau pentru alţii, după cum mă conduce Cuvântul, dar având încă în vedere ideea că hrana pentru suflet este obiectul meditaţiei mele. Rezultatul este că întotdeauna mărturisirea, mulţumirea, rugăciunea sau mijlocirea se împleteşte cu meditaţia, şi că sufletul meu este hrănit şi întărit considerabil, iar până la vremea micului dejun, cu rare excepţii, inima mea se află într-o stare plină de pace, dacă nu de fericire. Astfel şi Domnul găseşte plăcere să-mi vorbească şi imediat după aceea sau mai târziu, am descoperit că pot hrăni şi pe alţi credincioşi, deşi nu studiasem de dragul slujirii publice a Cuvântului, ci pentru binecuvântarea propriului meu suflet.

În plus, am combinat această metodă cu plimbările în aer liber, pe câmpie, timp de o oră, o oră şi jumătate sau două ore înainte de micul dejun, iar vara, cu odihna pe pârleaz, dacă mi se părea prea obositor să mă plimb tot timpul. Cred că este foarte binefăcător pentru sănătatea mea să mă plimb şi să meditez înainte de masă, iar acum m-am obişnuit atât de mult să îmi petrec astfel timpul, încât, atunci când ies afară, îmi iau cu mine, pe lângă Biblie, şi Noul Testament de mici dimensiuni, ca să studiez; şi cred că pot să-mi petrec timpul în aer liber cu folos, ceea ce mai înainte nu puteam pentru că nu eram obişnuit. Consideram că timpul petrecut în plimbări este un timp pierdut, dar acum am descoperit că este foarte folositor nu numai trupului, ci şi sufletului. Plimbarea în aer liber înainte de masă nu trebuie să însoţească neapărat această metodă, ci fiecare poate să o aprecieze potrivit cu puterea lui sau cu situaţia în care se află.

Astfel, deosebirea dintre experienţa mea de mai înainte şi cea de acum este aceasta: mai înainte, după ce mă trezeam, începeam să mă rog cât mai curând posibil, şi, în general, îmi petreceam tot timpul, sau aproape tot timpul până la micul dejun, în rugăciune. Oricum, aproape de fiecare dată când începeam cu rugăciune, cu excepţia zilelor în care îmi simţeam sufletul mai împovărat decât de obicei, în care caz citeam Cuvântul lui Dumnezeu pentru hrană sau împrospătare sau pentru reînnoirea sufletului, înainte de a mă ruga. Dar care era rezultatul? Adesea petreceam un sfert sau o jumătate de oră sau chiar o oră pe genunchi, înainte de a-mi da seama că primisem mângâiere, încurajare, umilinţă sufletească, etc; şi adeseori, după ce mintea îmi hoinărea destul în primele 10-15 minute sau chiar o jumătate de oră, abia apoi începeam cu adevărat să mă rog. Acum nu mi se mai întâmplă aceasta. Pentru că inima mea este hrănită cu adevăr, este adusă într-o relaţie practică cu Dumnezeu, şi pot vorbi Tatălui şi Prietenului meu (deşi sunt ticălos şi nevrednic) despre lucrurile pe care le-a adus în faţa mea în preţiosul Său Cuvânt.”

- va urma -

sursa: Mari predicatori, de Harold L. Calkins, ed. Prisma, Tg. Mureş, 1998  

 

Dr. Neo - "ineluctabil"

INELUCTÁBIL, -Ă, ineluctabili, -e, adj. (Livr.) Care este de neînlăturat, care nu poate fi împiedicat; inevitabil, neeluctabil. – Din fr. inéluctable, lat. ineluctabilis.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INELUCTÁBIL ~ă (~i, ~e) livr. Care nu poate fi evitat, împiedicat; de neocolit; inevitabil. / Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INELUCTÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Inevitabil; de neînlăturat. [Cf. fr. inéluctable, lat. ineluctabilis < in – ne, luctari – a lupta].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INELUCTÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi împiedicat; inevitabil; de neînlăturat. (< fr. inéluctable, lat. ineluctabilis)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ineluctábil (livr.) (i-ne- / in-e-) adj. m., pl. ineluctábili; f. ineluctábilă, pl. ineluctábile
Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-ana | Semnalează o greșeală | Permalink

INELUCTÁBIL adj. v. iminent, inevitabil.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ineluctábil adj. m. (sil. mf. in-), pl. ineluctábili; f. sg. ineluctábilă, pl. ineluctábile
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sursa: dexonline.ro